sâmbătă, 14 martie 2015

ţie, mamă

am plâns, mamă,
cu lacrimi de tristeţe amară
pentru tine
şi-apoi am aşteptat îndelung să vii
să-mi potoleşti lacrimile şi să-mi ocroteşti
sufletul.

am sperat, mamă,
din tot sufletul
că tu vei fi aici, lângă mine, cu mine, mereu,
şi mă vei alina atunci când singurătatea mă va prinde
în ghearele ei
şi niciun om nu-mi va întreba sufletul
cum se simte, ce mai face.

am iubit, mamă,
oameni mulţi şi nepotriviţi.
le-am oferit timp din timpul meu
şi bunătate din sufletul meu rătăcit şi gol,
dar nu-mi pare rău, mamă.
să iubesc, asta îmi este menirea,
să ajut şi să trăiesc pentru alţii,
căci pe mine m-am pierdut.

am suferit, mamă.
am suferit când ai plecat,
am suferit când nu ai fost aici
si doar de mâinile tale calde şi blânde aveam nevoie.

am plâns, mamă,
am sperat, am iubit, am suferit
şi te-am iubit îndelung
şi te-am asteptat
şi te aştept.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu