zi cu nenoroc.
astăzi am fost coloana infinitului trist
în mine s-au dat lupte
în jurul meu s-au dat lupte
aproape că am devenit o luptă -
mă lupt cu mine de chinuri întregi.
astăzi m-am simţit ca după Judecata de Apoi -
sufletu-mi dorea iar corpul meu stătea
nemişcat
lângă altele şi râdea chinuit şi împovărat.
tot astăzi mi-am adus aminte de mama
şi de tata;
de amândoi dar separaţi. niciodată împreună.
mi-au mişunat şi alţi însufleţiţi
prin gânduri şi brusc cerul s-a umplut de dor.
ce-ţi e şi cu viaţa asta
uneori o ai
alteori chiar dacă o ai
ţi-o doreşti.
noapta asta e cămaşa ruptă
ce va şterge
ziua cu nenoroc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu