Întâmplare

cred că e o întâmplare.
se face că mi-am scăpat,
într-o zi îmbrăcată-n soare,
sufletul, pe asfaltul
ud, îmbibat în picuri de apă
şi lacrimi,
iar acum nu-l mai găsesc.
serile sunt tot mai reci,
somnul fuge de-un trup gol,
fără de suflet,
lacrimile cad în gol
şi parcă-s tot mai vechi şi mai prăfuite,
iar eu parcă sunt pierdută şi de mine.
caut un suflet şi-un om.
fug în stânga şi în dreapta,
întreb oameni,
unii îmi zâmbesc, alţii îşi şterg lacrimile
de sub ochii înnouraţi,
iar ceilalţi.. sunt pustiiţi
şi spun ca-s ai nimănui.
cred că e o întâmplare
sau sufletul meu a fost înconjurat şi presat
de nişte gânduri otrăvitoare,
iar acum fuge şi se-ascunde de mine.
caut un om şi-un suflet
sau poate că aţi văzut voi un om c-un suflet