O altă dimineaţă

E dimineaţă, plouă şi e frig..
miroase a cafea şi a dor,
mult dor.
Să plouă!
Să plouă cu picători imense
să ne înece şi sa ne spele dorul.
Îmi plac dimineţile astea fără soare
şi fară tine,
în care mă pot trezi înaintea mea
să mai omor câte puţin din dor,
îmi plac dimineţile astea fără tine
unde doar umbra prezenţei tale
ridică nameţi de tăceri..

Când tăcerea mea lungă o să-ţi pară,

cerul meu mohorât, iar eu posomorâtă,

să ştii ca dorul mi-a înghiţit cuvintele

şi pe mine toată.
Şi plouă şi cerul mi-e mohorât,

mă arde-n suflet un dor însetat de noi,
în plină dimineaţă

mă-nghite puţin câte puţin,

os cu os, gând cu gând

un dor ce trăieşte din mine şi mă-nghite

în fiecare zi câte-un pic..